Gara Centrală 2006

Romanele unei dăscălite

prof. Mircea Darosi

Dora Alina Romaneseu este tipul intelectualului care coboara adesea de pe scena clasei in lumea mirifica a scrisului, masurandu-si dorul pentru meleagurile natale prin arta cuvantului.

Numele ei adevarat este Saveta Bachis, iar dupa casatorie, Saveta Georgescu, nascuta in comuna Rebra, pe valea cu acelasi nume din tinutul de legenda al Nasaudului.

Plecată cu multi ani în urmă la celălalt capăt de tara, tocmai in orasul Mangalia, unde lucreaza in calitate de educatoare, Saveta Bachis se descopera pe sine, se implineste profesional si imbratiseaza arta scrisului prin care se va destainui celor din jur. Isi creeaza o lume a ei, in care visele devin realitate.

Iubeste oamenii, nu numai pentru legaturile sale profesionale, ci mai ales dintr-o dragoste profunda pentru literatura. Stie sa-si transforme naturaletea in eleganta si cultura în bun simt. Este pretuita de colectivul in care munceste, apreciata de prieteni si necunoscuti, atat pentru generozitate, cât si pentru modestia sa dezinvolta.

Debuteaza in literatura cu romamul "Dealul Comorii", publicat in anul 2002, care este construit pe o structura autobiografica. Protagonista este o tanara care isi traieste drama in spatele usiIor inchise de unde strigătul ei de durere nu este auzit. Sunt relevante acele secvente din domeniul invatamantuIui care oglindesc marile carente ale vechiului sistem, atat de accentuate in zilele noastre.

Arhitectura romanuIui are o linie deschisa, inundata de lumina carda a sinceritatii. Eroina priveste in oglinda sufletului ca într-o carte de rugaciuni, îsi duce crucea pe drumul Golgotei si traieste cu speranta ca sansa vietii îi va surade candva.

Saveta Bachis, alias Dora Alina Romanescu, isi intoarce ocheanul sufletului spre meleagurile natale, punand in valoare acel univers al satului cu psihologia, obiceiurile si. datinile sale. ”Dealul Comorii” este romanul unui destin care trece din bratele durerii in sfera iubirii de oameni.

In anul 2004 publica romanul ”Distante” aparut la Editura ”Cartea Romaneasca”, despre care criticul literar Ion Rosioru spune ca "este un roman basmic, o sarabanda a destinelor sinuoase". Doi ani mai tarziu, in ianuarie 2006, Dora Alina Romanescu scoate de sub tipar cel de-al treilea roman al sau intitulat "Elmira Mahmudi - o lacrima pentru eternitate", inspirat dintr-un fapt real care evidentiaza talentul scriitoarei.

Dora Alina Romanescu scrie cu usurinta, are multe disponibilitati, construieste fraza cu o deosebita finete si sensibilitate care indeamna la o lectura placută si reconfortanta. Personajele sale au o individualitate aparte, sunt sincere si modeste, au imprurnutat ceva din frumusetea sufleteasca a celei care Ie-a creat.

Cel de-al patrulea roman ”Gara Centrală”, lansat în vara acestui an in judetul nostru este de factură noua in creatia autoarei, asa cum subliniaza criticul Iiterar Emilia Dabu. Este prima ei incercare de a realiza o biogratie romantata - o face cu talent, cu dragoste si bucurie, aproape didactic, asemenea unei dascalite a cărei rabdare a devenit proverbiala.

Personalul central este FUEGO - Paul Surugiu, unul dintre cei mai indragiti cântăreti de muzica usoara. In jurul lui, DoraAlina Romanescu tese o frumoasa poveste, ne plimba in lumea acestui star, ,,o lume a puritatii, a celor mai alese sentimente pe care el Ie daruieste cu generozitate celor care ii asculta si ii apreciaza muzica".

Prin felul in care autoarea a conceput acest roman, ea aduce un plus de noutate in literatură, iesind din tiparele obisnuite ale biografiilor care se scriu astăzi. Urcata in ”acceleratul vietii”, Dora Alina Romanescu pleaca in cautarea destinului acestui artist. Insotita de dorinta implinirii acestui vis, caIatoria ei se incheie in "gara centrala" si poate spune că este "una dintre acele persoane care i-a imbogatit zestrea spirituala. Si nu a făcut-o oricum, ci cu dragoste si pretuire pentru destinul artei si a artistului in univers".

Dora Alina Romanescu este o prozatoare eu mari resurse creatoare care intregeste pleiada scriitorilor nostri contemporani ce fac mandria plaiurilor Bistritei si Nasaudului.