Rasunetul de Bistrita - 05.08.2011

Viaţa agitată pe care o trăim ne face să uităm, uneori, cât de frumos este să dăruim semenilor un strop de iubire din sufletul nostru. Greutăţile ce ne apasă umerii ne fac să uităm că este foarte uşor, ca prin gesturi simple, să aducem pe chipul aproapelui zâmbetul chiar şi pentru câteva clipe. Si, totuşi, există oameni speciali care dăruiesc cu generozitate din preaplinul sufletului lor fără să ceară nimic în schimb, fără să aibă vreun interes sau vreun scop ascuns. Dăruiesc pur şi simplu din prietenie, ori admiratie, din solidaritate sau respect.

Zilele trecute, scriitoarea Elena M. Cîmpan, preşedinte Societatea Scriitorilor Bistriţeni, a fost prezentă la Clubul Solteris din Mangalia, unde şi-a lansat volumul de poeme, bilingv, româno-german, ”Cel mai frumos poem” (Das schonste Gedicht”), Editura Nico, 2011. Despre poetă a vorbit Preşedinta Clubului Solteris, poeta Emilia Dabu, care a spus că ”Elena M. Cîmpan a reuşit încă de la debut să se impună în lumea poeziei adevărate”, şi prozatoarea Dora Alina Romanescu, trăitoare la Mangalia, de loc din Rebra,care a făcut o prezentare în ansamblu a poeziei scrisă de Elena M. Cîmpan. Poemele alese pentru lectură, din acest volum ( dar şi din altele), au atras atenţia celor prezenţi, încântând prin trăirea întru şi prin vers. La eveniment au participat membrii Clubului Solteris - Ana Ardeleanu, Ioan Aurel Bolba, George Șerban, Marius Robert Dincă, pictorul Nicolae Găgeanu şi un public format din cititori pasionaţi de literatură contemporană. Romanul ”Blestem”, scris de Dora Alina Romanescu, Editura Pescăruş, 2010, inspirat din poveşti de viaţă ale oamenilor din Rebra, din natura unică a acestui loc, din obiceiurile păstrate din generaţie în generaţie, din pasiune şi patimă, a fost prezentat la Târgul estival ”Carte la nisip”, Mangalia 2011. Despre scriitoare şi despre cartea ei au vorbit Emilia Dabu, Elena M. Cîmpan, Ionel Dumitrescu. Un fragment din roman a fost interpretat de actriţa Aura Stuparu. Auditoriul a fost impresionat de profesionalismul şi acurateţea percepţiei critice a romanului, exprimate de scriitoarea Elena M. Cîmpan, în modul ei propriu de a vorbi liber. Criticul Elena M. Cîmpan i-a intuit adevăratele valenţe ale puterii de creaţie narativă a autoarei ”Blestem”-ului şi datorită faptului că autoarea provine din ţinutul nostru. Cu această ocazie, a fost lansată ideea unui schimb cultural între Clubul Solteris, preşedintă, Emilia Dabu, şi Societatea literară, Conexiuni”, preşedintă, Elena M. Cîmpan.

A apărut dicţionarul scriitorilor români de azi

Iaşi 2011

Al. Florin ŢENE

Din iniţiativa lui Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin a apărut la Editura „Porţile Orientului “, Iaşi, 2011, „Dicţionarul scriitorilor români de azi”, din România, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel şi America.
Dicţionarul se deschide cu „Galeria scriitorilor români din anul 2010”, prefaţă semnată de Boris Crăciun în care arată scopul acestui dicţionar „de a înregistra, într-o bancă de date, autorii de cărţi literare care se exprimă în limba română (din România, Republica Moldova şi din toate zonele de pe Mapamond unde trăiesc slujitorii scrisului frumos), oferim iubitorilor de literatură şi scriitorilor care activează în zilele noastre o primă variantă a unui cuprinzător dicţionar al literaturii române de azi”.
Dicţionarul, având 600 de pagini, cuprinde, pe lângă fişele de autor, fotografiile acestora, şi imagini cu scriitorii prezenţi la diferite acţiuni cultural-literare, astfel întregind un evantai de informaţii despre „starea” literaturii noastre în primul deceniu al secolului XXI.
Această amplă lucrare este un tot unitar informativ de mari dimensiuni din care nu lipsesc marii scriitori, precum: Nicolae Manolescu, Herta Muller, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Paul Goma, Emil Hurezeanu, Eugen Simion, Andrei Pleşu, Horia Roman Patapievici, Alex Ştefănescu, Doina Uricariu, dar şi clujenii: Irina Petraş, Titina Nica Ţene, Doina Cetea, DORA ALINA ROMANESCU, Dumitru Cernea, Petre Poantă, Ionuţ Ţene, C. Zărnescu, Persida Rugu, C.Măruţoiu, Al. Florin Ţene, Mircea Popa, Mircea Opriţă, Ion Cristofor, Ion Vădan, Dora Pavel, Marcel Mureşanu, etc.
În acest dicţionar sunt cuprinşi 2000 de scriitori români ai prezentului, majoritatea membrii ai Uniunii Scriitorilor, dar şi 78 de membrii ai Ligii Scriitorilor Români, din care peste 300 de scriitori din zona de responsabilitatre a Clujului.
De asemenea, volumul acesta cuprinde o serie de autori din diaspora românească occidentală, din Franţa, Germania, Suedia, Olanda, Italia, Austria, Canada, Statele Unite, o parte din aceştia sunt membrii ai Ligii Scriitorilor Români.
Din păcate lucrarea a omis cuprinderea a doi importanţi scriitori din Australia: George Roca şi Ion Miclău, iar din ţară pe George Baciu, Ion Hiru, Elisabeta Iosif, şi alţii… Din Cluj lipsesc: Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Iulian Patca, Ioan Benche, Raveca Vlaşin, etc. Poate în viitorul volum vor fi eliminate aceste lipsuri.
Este lăudabilă iniţiativa autorilor Dicţionarului, acesta devenind un instrument de lucru pentru istoricii literari, dar şi „lada de zestre“ cu care intrăm în Europa literară şi „cartea de vizită” cu care ne „legitimăm„ n faţa mapamondului literar şi cultural, în procesul fenomenului de globalizare.

Al Florin ŢENE
Preşedintele Ligii Scriitorilor Români

Scriitori bistriţeni, în „Dicţionarul scriitorilor români de azi”

 

Joi, 05/05/2011 - 00:58 Menuţ Maximinian
Cultură

Aproximativ 2.000 scriitori români din ţară, dar şi din Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel şi America sunt incluşi în „Dicţionarul scriitorilor români de azi”, apărut la Editura Porţile Orientului din Iaşi, sub coordonarea scriitorilor Boris Crăciun şi Daniela Crăciun Costin. Este cea mai cuprinzătoare lucrare despre autorii timpului prezent, cuprinzând fotografii şi date bio-bibliografice despre scriitorii care sunt prezenţi activ în viaţa literară. Din judeţul nostru sunt prezenţi, în acest dicţionar, Nicolae Băciuţ, Virginia Brănescu, Iustin Ceuca, Dorel Cosma, Cornel Cotuţiu, Icu Crăciun, Melania Cuc, David Dorian, Vasile Dâncu, Emil Dreptate, Florica Dura, Victoria Fătu Nalaţiu, Dinu Flămând, Sorin Gîrjan, Mircea Goga, Leon Iosif Grapini, Gavril Istrate, Vasile Leah, Cleopatra Lorinţiu, Nastasia Maniu, Valentin Marica, Olga Delia Mateescu, Mircea Măluţ, Ioan Mărginean, Menuţ Maximinian, Alexandru Cristian Miloş, Gheorghe Mizgan, Ion Moise, Andrei Moldovan, Gavril Moldovan, Dumitru Munteanu, Ovidiu Nimigean, Olimpiu Nuşfelean, Maria Olteanu, Domniţa Petri, Ioan Pintea, Aurel Podaru, Gavril Pompei, Virgil Raţiu, Aurel Rău, Dora Alina Romanescu, Adrian Suciu, Victor Ştir, Teodor Tanco, Călin Teutişan, Teodor Tihan, Alexandru Uiuiu, Mihaela Ursa, Valeriu Varvari, Ştefan Veşcari, Gelu Vlaşin, Niculae Vrăsmaş, Ana Zegrean, Adrian Sângeorzan, Dinu Virgil Ureche şi Ioan Vlad.Dicţionarul va fi prezent în toate bibliotecile judeţene, precum şi în universităţi pentru a fi un auxiliar de nădejde pentru cei care doresc să cunoască mişcarea literară actuală.

Joi, 31/03/2011 - 00:30
Cultură
Comentariu facut de DORA ALINA ROMANESCU:

Porţile stelare s-au deschis,tainele divine,au fost oferite celor care au râvnit mereu marile secrete, în mijlocul uraganului iubirii, este anunţată ”princiara sosire” a ”Însemnului Divin”, noul volum de versuri al poetei Emilia Dabu.
La debut, poeta de la ţărm de mare s-a prezentat iubitorilor de poezie ca o ”Floare albastră” iar ”Cuvinte săpate pe cer” au avut darul să ne ducă la inima ”Necunoscutei din mine”, ca apoi dorurile şi zbuciumul ei să se adune în volumul ”Ne-a mai rămas iubirea”. După câţiva ani, talentata poetă ne invită în ”Cetatea iubirii”, dăruind iubitorilor de poezie ”Cheia eternităţii”.
”Pasăre în libertatea zborului” se îndreaptă spre ”Calea spre lumină” şi deşi poeta mărturiseşte că ”n-am podoabe celebre doar un înger sortit” poezia şi talentul ei vor sta într-un ”templu curat”.
”Cuvântul sădeşte iar lumina-n imagini
Când în veacul din mine se rescriu sacre pagini”.
Trăirile şi sentimentele poetei ne poartă spre ”Cetatea înţelepciunii”, care şi-a deschis porţile, iar valurile de lumină
”Se înălţau
Ca o sacră înflorire
Şi inima imbrăcând sfioasă
A nemuririi taină”
Înainte de ”Însemnul Divin” poeta ne dă ocazia să ne bucurăm de ”Lumina din templul cuvintelor”.
Poezia scrisă de Emilia Dabu, este specială şi vine dintr-o adâncă înţelegere a lumii ancestrale. Este o poezie de profundă vibraţie, principalul obiectiv este de a arăta semenilor că doar dreptatea şi adevărul îţi arată calea spre lumină iar credinţa te duce ”În ţara lui Dumnezeu”.
Nota dominantă a poeziilor Emiliei Dabu, este spaţiul şi timpul, lumina şi întunericul, iubirea şi ura, lumile ancestrale, universul, nemurirea, trecutul şi viitorul, tainele durerii, veşnicia. Sufletul poetei este când vesel, când trist, uneori zboară pe o ”stea albastră” alteori este singur şi atunci se refugiază în vis, de multe ori îndrăgostit şi atunci îşi ia ”libertatea celui învins de iubire”.
”De ninsoarea proaspătă a veşniciei
Mâinile ocrotind bucuria discretă
A privirilor/În cinstea noastră sorbind cu nesaţ nectarul
Unicei toamne prin care străbătusem
Cerurile toate”
Sufletul poetei pluteşte necontenit ”În timp şi spaţiu” iar ”Anotimpul numit poezie”, poposeşte pe ”Tărâm de poveste” unde:
”Călători cum suntem, ne-ntoarcem subit
purtând cerul în ochi şi-n cuvânt infinit
când zâmbim, o durere muşcă rodnic din noi
călători, cum suntem, ne găsim trişti şi goi
ne târâm umiliţi, zinduind pe ascuns
pentru tot ce nu ştim,să mai dăm un răspuns
călători peste vis,călători peste gând
ne rămâne în zori doar cuvântul flămând
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
călătorii de vis au gutui la ferestre,
eu cu sufletul lor mă acopăr de flori
călătoare cum sunt mă adun prin ninsori...”
Poezia Emiliei Dabu ajunsă la desăvârşire prin ”Însemnul Divin” pune pe fruntea poetei ”diademe cosmice”, care poartă ”pecetea adevărului”, a talentului, a maturităţii, a profunzimii... Poemele sale au îmbrăcat ”cămaşa desăvârşirii”, au străbătut ”hotarele eternităţii”, iar cu acest volum harul, sensibilitatea, frumuseţea sufletului, puritatea gândurilor îi dau aura luminoasă a împlinirii:
”Alergam fericită prin univers
Şi sufletul se lasă mângâiat”,
pentru că porţile eternităţii se deschid.
Lumea sensibilei poete, Emilia Dabu, are alte legi. Calea ei este spre lumină, în vorbire foloseşte cuvântul ”divin”, bate la poarta timpului pentru a ajunge în ”imperiul veşniciei”, se priveşte în ”Oglinda speranţei”, vorbeşte cu anotimpurile, plânge ” în numele iubirii”.
”Cu ochi uriaşi,strălucitori,supuşi...
Toate iernile din cer au căzut deodată
Ninsoare,sfâşiind, jertfă stelară.”
Naşterea, căsătoria, moartea, eternitatea sunt prezente în opera sa iar credinţa se împleteşte cu dragostea, poeta oferind iubitorilor de poezie o alinare stelară. Noul volum de versuri ”Însemnul Divin” vine să-i glorifice talentul poetei, s-o prezinte în splendoarea desăvârşirii sale ca spirit ce şi-a închinat viaţa cuvintelor, iubirii, frumuseţii, vieţii.
Cu ”cărţile din sufletul ei”
”Cărţile doar din dragoste uriaşă
Se vor naşte mereu fiind roade ale luminii”
poeta îşi prezintă ţelul ales în viaţă, se prezintă cu maturitate, profunzime, sinceritate aşa cum este ea: ”sunt ceea ce sunt”, dezvăluind cititorilor crezurile sufletului său, trecător prin această lume atât de zbuciumată, care i-a dat strălucirea şi puritatea ce este prezentă în toată opera sa.
”Unii au ales fericirea unui biet trup muritor, vorbitor
Eu am ales nemurirea celestă şi a mea şi a lor.”
Emilia Dabu scrie cum trăieşte, se dăruieşte semenilor ”în numele iubirii”, se luptă ca cei care-i sunt aproape să vadă lumea ca un zâmbet de copil, învăluită în iubire şi lumină. Este un om generos, îi place să stea lângă cuvâtul lui Dumnezeu, apreciază talentul celor ce merg pe calea de lumină a creaţiei, prin versurile sale aduce imn vieţii, îşi lasă sufletul să zboare liber spre lumile ancestrale, vorbeşte cu divinitatea, se roagă, râde, plânge, îşi încarcă sufletul cu ”taină şi durere”, are revelaţii, iubeşte, speră.
Membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998, membră a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, Canada 2009, fondatoare şi preşedintă a Clubului Artelor ”Solteris” din Mangalia 2001, fondatoare şi realizatoare a revistei de cultură şi artă ”Solteris” 2002, fondator şi coordonator al teatrului pentru copii şi tineret ”Magic” 1997, deţinătoare a numeroase premii literare naţionale, între care: ”Mihai Eminescu”, ”Lucian Blaga”, ”Nichita Stănescu”, ”George Topârceanu”, ”Panait Cernea”-1982-1996, colaborează cu numeroase reviste culturale şi literale din ţară şi din străinătate, este inclusă în numeroase antologii şi dicţionare literare, Emilia Dabu este iubită şi apreciată în ţinutul dobrogean, în Mangalia, este poeta care aleargă pentru oameni, dar nu le poate duce toate durerile, dăruieşte iubire dar nu poate distruge ura.
Oraşul de la ţărm de mare este binecuvântat de ”Însemnul Divin”.
”La Mangalia ard în palmele clipei poeme
Pe cărările anotimpului în care am crezut
Chiar şi durerile le primisem ca pe o sărbătoare
Uneori e bine să zbori, furios, disperat
Înălţându-te precum un vis din rănile pământene.”
Astăzi este o zi specială la Mangalia. Natura freamătă, prietenii se bucură. Mireasma florilor de primăvară s-a grăbit să-i împodobească sufletul talentatei poete Emilia Dabu, să-l facă să zâmbească, veşnicia s-o sărute cu o infinitate de bătăi de inimă, cerul s-o împodobească cu o alinare stelară şi împreună cu sufletul meu s-o îmbrăţişeze cu iubire şi să-i ureze un La Mulţi Ani! Emilia Dabu, Veşnicire ”Însemnului Divin”.

Dora Alina Romanescu

Grupul Media SINGUR in colaborare cu Biblioteca Judeteana “Ion Heliade Radulescu” din Targoviste (Judet Dambovita) va anunta lansarea Antologiilor Revistei SINGUR si a volumului de versuri “Tehnici de (ne)rezistenta”, semnat de scriitorul Cristi Iordache, unde la "Sectiunea Proza" apare si scriitoarea DORA ALINA ROMANESCU.

Evenimentul va avea loc joi, 17 februarie 2011, ora 16:30, la Biblioteca Judeteana “Ion Heliade Radulescu” din Targovişte. In cadrul aceluiasi eveniment va avea loc si vernisajul expozitiei de pictura al artistului plastic targovistean Constantin P. Popescu.

Invitati: Emilia Danescu, Gelu Bogdan Marin, George Coanda.

Sunt asteptati toti cei care vor sa isi completeze bibliotecile cu aceste noi aparitii editoriale.

118 scriitori din 15.579! Antologiile Singur


Una dintre acţiunile culturale de anvergură ale României din anul 2010 a fost şi editarea a două antologii, una de proză scurtă şi una de poezie ce cuprind autori de limbă română din România sau din alte ţări. Intitulate “Antologiile Revistei SINGUR” (o revistă de cultură, civilizaţie şi atitudine cu distribuţie internaţională), cele două apariţii editoriale au acordat sprijin autorilor care nu au avut posibilităţi de-a se remarca, în ultimii ani, în perimetrul literaturii române.
Iniţiat şi susţinut financiar atât de autorii ce apar tipăriţi cât şi de Grupul Media SINGUR condus de scriitorul Ştefan Doru Dăncuş, proiectul a avut o neobişnuită audienţă, ceea ce a dus la crearea unui Grup Consultativ format din poetul Ioan Es Pop, prozatorul Ioan Groşan şi tânărul critic literar Felix Nicolau; sarcina acestuia a fost să selecteze autorii în funcţie de valoarea lor literară.
Astfel, din 8788 de poeţi care au trimis lucrări pentru antologia de poezie, au fost selecţionaţi 65, iar din 6791 de prozatori au avut şansa să apară 53.

Iată şi numele acestora:

La secţiunea de poezie: Adrian Botez, Adrian Erbiceanu, Adriana Lisandru, Alexa Gavril Bâle, Alina Dora Toma, Ana-Maria Mandra, Andu Moldovan, Angela Nache Mamier, Anişoara Iordache, Aurel Avram Stănescu, Bianca Marcovici, Mariana 405, Carmen Tania Grigore, Carol Daniel Sabău, Cristi Iordache, Dana Banu, Dana Puiu Valentina, Diana Laura Nohit, Doina Popa, Dorina Şişu, Doru Emanuel Iconar, Dumitru Istrate Ruşeţeanu, Elena Daniela Rujoiu Sgondea, Elisabeta Iosif, Emilia Ecaterina Dănescu, Eugen Axinte, Eugen Evu, Gelu Bogdan Marin, Gelu Dragoş, George Ioniţă, George Stanca, George Tei, Gheorghe Mizgan, Gheorghe Neagu, Ioan Barb, Ioana Voicilă Dobre, Ion Ionescu Bucovu, Ion Scorobete, Ion Piţoiu Dragomir, Ionuţ Caragea, Laurenţiu Belizan, Liliana Lazăr, Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu), Maria Dobrescu, Maria Oprea, Mariana Rogoz Stratulat, Menuţ Maximinian, Mihai Carabet, Mihai Ganea, Mihai Merticaru, Mirela Lungu, Miron Ţic, Olga Alexandra Diaconu, Patricia Lidia, Pavel Nedelcu, Raluca Florina David, Silvia Bitere, Sorin Lucaci, Sorin Olariu, Suzana Deac, Vasile Bele, Viorel Ploeşteanu, Viorel Tăutan, Irina Radu, Gabi Schuster.
La secţiunea de proză: Adrian Botez, Alexandra Iliescu, Alexa Gavril Bâle, Alexandru Petria, Ana-Maria Mandra, Andrei Trocea, Ania Dana Cazan, Aurel Avram Stănescu, Bianca Marcovici, Mariana 405, Corina-Lucia Costea, Cornel Cotuţiu, Constantin P. Popescu, Cristi Iordache, Dana Puiu Valentina, Dora Alina Romanescu, Dorina Şişu, Doru Emanuel Iconar, Emanuel Pope, Florentina Loredana Dalian, Gabriel Cazan, George Ioniţă, George Luca Dumitru, Gheorghe Luchian D’Aquila, Gheorghe Mizgan, Gheorghe Neagu, Ioan Barb, Ion Ionescu Bucovu, Ion Scorobete, Ion Piţoiu Dragomir, Irina Radu, Lăcrămioara Andrei, Laurenţiu Belizan, Leonte Tudan, Menuţ Maximinian, Mihai Carabet, Mihai Victus, Monica Mureşan, Ovidiu Victor Rusu, Pavel Nedelcu, Radu Botiş, Radu Igna, Radu Ţuculescu, Sorin Olariu, Suzana Deac, Valeria Dascăl, Vali Slavu, Vasilica Ilie, Victoria Fătu Nalaţiu, Viorel Ploeşteanu, Viorel Tăutan, Virgil Stan, Simion Todorescu.
Zece poeţi cuprinşi în atologia de poezie au beneficiat de câte o parodie realizată de unul din cei mai mari autori de parodii români – este vorba de Lucian Perţa.
Lista celor 10 autori parodiaţi de Lucian PERŢA:
1.Ioana Voicilă Dobre
2.Adriana Lisandru,
3.Carmen Tania Grigore
4.Eugen Axinte
5.George Tei
6.Sorin Olariu
7.Liliana Lazăr
8.Anişoara Iordache
9.Mihai Carabet
10.Gelu Dragoş

Creat din miezul dulce al florilor,stropit cu pulbere de rouã,spiritul florilor spre tine vine,precum bãtaia delicatã a unei aripi de fluture ...

Vine sa îţi redea speranţa,sclipirea bucuriei în ochii tãi s-aparã,zâmbetul sã îţi înfloreascã pe buze,şi inima sã îţi danseze plinã de iubire.

Lasã-ţi gândul bun sã zboare liber,lasã-ţi sufletul pur sã simtã nemurirea,lasã puritatea florilor sã te îmbrãţişeze,şi trãieşte din plin!
LA MULTI ANI!
Dora Alina Romanescu
02.02.2011

Multumim pentru acest material lui Laura N.

Laura N. spunea :

"FUEGO ARE O ALTĂ AURĂ ... ESTE MULT ... MULT ... MULT MAI IUBIT ..." - Dora Alina Romanescu - Constanţa 09.12.2010
D.na Dora Alina Romanescu a văzut această aură deasupra capului acestui artist ... atunci când, nu de mult, la întrebarea care i-a fost adresată: Cine eşti dumneata, Fuego? Paul Surugiu - Fuego i-a răspuns "cu o voce uşor tremurândă: Viaţa mea este asemenea unei călătorii cu trenul! Nu de mult am citit o carte care m-a impresionat profund deoarece viaţa era comparată, aşa cum am spus, asemenea unei călătorii cu trenul." Atunci s-a născut o carte superbă, "GARA CENTRALĂ", care povesteşte un parcurs din viaţa artistului, în trenul vieţii, în călătoria viitorului şi a speranţelor ... Vă rog să citiţi "Gara Centrală" şi "Mărturii de Iubire", voi iubitorii acestui artist, pentru că acolo îl veţi regăsi pe el, cu bucurii şi cu tristeţi, cu iubiri şi cu doruri ...
Aşa este D.na Dora Alina Romanescu, anii trec şi Fuego acum ... parcă are o altă aură ... o altă lumină ... care ne pătrunde mai adânc în suflet cu căldură şi dragoste de frumos.
Ca şi Domnia voastră şi noi avem convingerea că astăzi artistul Fuego este mult ... mult .. mult mai iubit de români ...
Noi vă mulţumim, pentru tainele pe care ni le destăinuiţi şi vă urăm multă, multă sănătate cu putere în gânduri frumoase şi cu blândeţe în cuvânt.

Dora Alina Romanescu îşi măsoară dorul de meleagurile natale prin arta minunată a scrisului său. Ţinutul Năsăudului este plaiul mioritic care i-a încântat copilăria şi i-a deschis fereastra sufletului spre frumuseţea datinilor şi obiceiurilor pe care şi le-a pus merinde , atunci când a plecat de la munte la mare.
Romanele sale sunt incursiuni în viaţa satului, poartă amprenta unor atente investigaţii în psihologia umană. Prin aceste scrieri , ea se întoarce acasă, la vatra părintească, pentru că aici e felia ei de viaţă şi o retrăieşte aevea prin toate rădăcinile fiinţei sale.
Romanul său de început,, Dealul comorii’’cu accente autobiobrafice are ceva din mesajul rebrenian, este o poartă deschisă spre legendă, iar personajele îşi urmează drumul firesc al destinului lor.
Comuna Rebra se află pe valea cu acelaşi nume , într-un peisaj asemănător celui din descrierile lui Sadoveanu.,, Cine doreşte să cunoască un ţinut în care frumuseţea virgină îţi dă fiori, trebuie să-şi îndrepte paşii spre Rebra’’, spune autoarea. Aici s-a născut ea, cea care va pune în potirul sufletului său dragostea de oameni, credinţa şi speranţa de mai bine, împlinirea idealurilor sale.
Acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu este spaţiul în care se derulează acţiunea romanului, intitulat sugestiv ,,Blestem’’,tipărit în anul 2010, în Editura,, Pescăruş’’din Mangalia.
Ca într-o adevărată monografie sătească, găsim aici file de istorie, descrieri etnografice, elemente de toponimie locală, obiceiuri şi datini, toate puse într-o armonie perfectă şi îmbrăcate în haina epicului de-o aleasă măiestrie artistică. Pagini emoţionante sunt dedicate celui mai important eveniment din viaţa omului, nunta., aşa cum se desfăşoară pe Valea Rebrei , cu toate splendorile ei tradiţionale. Sărbătorile creştineşti sunt învăluite de nostalgia copilăriei , oferindu-ne adevărate pelicule din viaţa satului.
,, Rebra este un colţişor de rai pe care Dumnezeu şi l-a dorit să rămână aşa cum l-a zămislit’’.
Dora Alina Romanescu are sufletul deschis pentru satul său natal, iubeşte oamenii şi scrie sub semnul acestei iubiri, creionează portrete, ne poartă prin labirintul sufletului lor, ca un psiholog cu reale calităţi profesionale. Personajele sunt luate, în mare parte din lumea reală şi pot fi recunoscute după numele lor : Ştefan Danci, actualul primar al comunei, preotul Nedelea Teodor, Vasile Bîrte, directorul şcolii, Ştefan Bachiş, profesor, precum şi altele din lumea obişnuită şi nu în ultimul rând, Victoria şi Ana, mamă şi fiică, ale căror destine au ceva tulburător care dă valoare de simbol acestui roman..
Aşa cum apreciază şi profesorul dr. Vasile Tutula, romanul ,,Blestem,, este o ,,construcţie interesantă, în care se combină meditaţia, realismul cu romantismul şi spiritul postmodernist’, la care aş adăuga că este un model existenţial al cestei comunităţi., este un roman al unui spaţiu şi nu a unui timp.
Peisajul rebrenian apare în toate ipostazele anotimpurilor, fiind realizat printr-un limbaj artistic care o consacră în lumea scrisului ca pe o adevărată valoare.
,, În mijlocul lunii august, natura acestui ţinut parcă încremenise de atâta bine. Soarele mângâia cu razele sale calde, dealurile, văile, pădurea, iar când fierbinţeala devenea prea puternică, vântul îşi lua evantaiul şi-l mişca leneş dintr-o parte în alta, iar cerul trimitea câte un norişor năzbâtios să-şi reverse lacrimile peste toată suflarea pământului, să-l răcorească şi să-l mai trezească din amorţeala profundă în care căzuse’’.
Romanul ,,Distanţe’’completează imaginea comunei Rebra. Evenimentele sunt aranjate în câteva simetrii, fapt pentru care şi acţiunea se desfăşoară pe planuri diferite. Cititorul este purtat cu uşurinţă de la munte la mare, de la sat la oraş şi îi oferă posibilitatea să descopere întâmplări mai mult sau mai puţin obişnuite. Un capitol aparte îl constituie lumea şcolii din Rebra, cu dascălii săi harnici printre care s-a aflat şi ea cu mulţi ani în urmă.
Dora Alina Romanescu este plină de sensibilitate, are fineţe stilistică, realizează o proză memorabilă în care spaţiile epice se îmbină armonios cu cele lirice şi toate la un loc sunt rezultatul talentului şi hărniciei scriitoriceşti de care dă dovadă. Rebrenii, trebuie să fie mândri că au un reprezentant de seamă în lumea culturii româneşti.

Ce este educatia literara?
-Un proces continuu (sau cel puţin aşa ar trebui să fie), de care fiecare dintre noi este responsabil. Nu mă refer doar la responsabilitatea adulţilor de a le deschide celor mici uşa către lumea magică a cărţilor, ci şi la responsabilitatea fiecărui individ faţă de sine, de a nu pierde contactul cu lectura. În ciuda fluxului abundent de informaţii din zona online, cărţile rămân – şi cred că vor rămâne pentru mult timp de acum înainte – o necesitate şi, în acelaşi timp, o formă de exprimare a spiritului umanităţii, a civilizaţiei moderne contemporane.
-Cum este privită litera azi?
-În niciun caz cu lipsă de interes. Cel puţin asta cred, altfel nu aş fi înfiinţat o editură. Evident, depinde foarte mult şi cărui segment de public te adresezi. Noi, spre exemplu, avem colecţiile foarte bine definite. Sunt colecţiile de cărţi pentru copii, pe care le-am conceput cât mai educative şi, în acelaşi timp, atractive pentru segementul de vârstă căreia ne adresăm şi sunt colecţiile dedicate celor mari – Self Connect, Clubul Părinţilor, Gastronomik. În general, publicul nostru este unul care apreciază informaţia, este atras de cărţi – nu le cumpără doar pentru a umpe rafturile bibliotecii de acasă.
Revenind la întrebare, cred că publicul român este interesat de carte, poate nu atât de mult de ficţiune, cât de cărţile cu tentă practică. Este un interes dictat şi de stilul de viaţă pe care îl ducem astăzi, de problemele cu care ne confruntăm aproape zilnic şi la care oamenii caută soluţii.
-Ce este arta?
-Sincer, nu cred că sunt în măsură să dau un răspuns la această întrebare. Nu sunt nici filosof şi nici critic de artă pentru a mă aventura în a da definiţii de o asemenea anvergură. În plus, cred că foarte mulţi comit eroarea de a confunda un publisher – care, în esenţă, este un om de afaceri – cu un om de cultură. Evident, există şi cazuri în care cele două etichete se suprapun şi avem un exemplu sau două chiar aici în România, dar nu se aplică şi în situaţia de faţă. În schimb, vă pot răspunde la întrebare din punctul de vedere al consumatorului de artă. Dincolo de definiţii, pentru mine arta înseamnă o stare de graţie la care se poate ajunge indiferent de domeniul în care te afli.
-De ce v-aţi gândit la o editură?
-De ce nu? Este un domeniu în care am cumulat experienţă şi de care am prins drag. În plus, e vorba şi de umila contribuţie pe care o pot aduce eu culturii din România. Ne axăm strict pe un conţinut editorial relevant publicului din România şi, spre deosebire de celelalte edituri, ne propunem să evităm produsele editoriale lipsite de fond de pe piaţa românească, publicând şi promovând cărţi care să răspundă eficient nevoilor cititorilor români. Astfel, titlurile publicate sub sigla noastră se adresează unui public divers, uniformizat însă de spaţiul socio-cultural românesc.
-Prima întâlnire cu un scriitor. Unde a fost?
-Dacă îmi aduc bine aminte, prima întâlnire cu un scriitor a fost la o lansare de carte.
- Susţin instituţiile de cultură scriitorii?
-Din păcate, prea puţin. De altfel, nu cred că se poate trăi din scris, mai ales în România. Dar asta o ştie oricine. Scriitorii români sunt prea puţin băgaţi în seamă, prea puţin promovaţi, uneori ignoraţi de chiar instituţiile care ar trebui să îi ajute. Editura pe care am înfiinţat-o îşi propune să facă notă contrastantă cu restul celor care ar putea schimba ceva pe scena literară românească.
-Care sunt câteva din titlurile de până acum?
Prima scriitoare publicată de noi a fost Dora Alina Romanescu, o autoare cu un potenţial deosebit, care a semnat romanele Blestem, Elmira Mahmudi: o lacrimă pentru eternitate, Distanţe. În colecţia Self Connect a apărut Puterea aprecierii, de Nelsson şi Calaba, o carte despre care cred sincer că ar putea schimba fundamental vieţile celor care o citesc şi care încep să aplice în viaţa de zi cu zi ceea ce le dezvăluie cartea. Suntem pe cale să publicăm De-a bucătarii, de Teodora Rogobete, posibil una dintre cel mai talentate experte în gastronomie din Ardeal. În colecţiile dedicate celor mici, am publicat cărţi de colorat şi urmează o serie de titluri spaniole care sunt sigur că îi vor delecta pe cei mici: Cărţile n-au fost mereu aşa de Gabriel Glasman şi Ileana Lotersztain şi Şcoala nu a fost mereu aşa de Pablo Pineau şi Carla Baredes.
-Cum va fi drumul din acest punct spre viitor?
-Sper să publicăm cât mai multe cărţi bune şi să ne formăm un public fidel, căruia să îi satisfacem toate necesităţile literare.
-Ce ne pregătiţi în viitorul apropiat?
-Multe cărţi bune care se vor impune pe piaţa editorială nu doar prin prezenţă, ci şi prin modalitatea de promovare a lor. Nu vreau sa intru în detalii pentru că ar însemna să stric supriza.
-Cum ar fi viaţa fără cultură?
-Nici măcar nu îmi pot imagina un răspuns. Cu siguranţă, foarte gri.
-Pot salva cărţile lumea...
-Asta depinde numai de cititori. Cărţile ne ajută, dar numai noi suntem cei care pot schimba ceva, pornind de la cele descoperite în paginile scrise.

LACRAMIOARA spunea:

Fie ca aceasta zi sfanta , al carui nume il porti, sa-ti deschida poarta unui viitor plin de succese, Dumnezeu sa-ti dea un curcubeu la fiecare furtuna, un zambet la fiecare lacrima, sanatate, impliniri, alaturi de parintii, bunicii si toti cei care te iubesc!
La multi ani, micuta Ioana-Alberta!

Raluca Elena spunea...
In aceasta zi sfanta, cand micuta Ioana isi va sarbatori pentru prima data frumosul nume pe care-l poarta, ii doresc sa fie sanatoasa, sa aiba o viata frumoasa alaturi de parintii si bunicii sai, Dumnezeu sa-i vegheze pasii si norocul sa nu o ocoleasca niciodata!
La multi anisori!
Doamna Dora, sa va bucurati ani multi de-acum inainte de aceasta minune din viata dvs, Ioana.

Laura N. spunea...

LA MULTI, MULTI ANI pentru micuţa Ioana Alberta, această graţie a lui Dumnezeu, înnobilată cu strălucire!
Doresc familiei, părinţilor, bunicilor şi apropiaţilor, care au primit acest D.A.R. de la Dumnezeu, multă sănătate şi viaţă lungă cu multe zile de sărbătoare în sufletul creştinilor, care astăzi îl slăvesc pe sfântul Ioan, botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos.. Îi doresc acestui drag pui al sufletelor voastre, să se bucure de viaţă alături de voi, cu sănătate, cu multă dragoste şi cu noroc.
Laura N.

BUGAN MIHAELA. PODU TURCULUI. spunea...

-"Fie ca .DUMNEZEU.sa decoreze fiecare raza de soare care ajunge la tine cu succes,fericire si prosperitate."LA MULTI ANI!IOANA.ALBERTA.sa fi cea mai fericita persoana de pe pamant si sa-i bucuri pe parintii si pe bunici tai.CU drag MIHAELA.
7 ianuarie 2011, 23:51

Dana Dej spunea...

In aceasta zi minunata, eu iti doresc sa-ti traiesti viata asa incat sa nu-ti para rau de niciun pas facut, de niciun zambet daruit si sa ai puterea sa lasi in urma tot ceea ce te supara, pentru a putea fi fericita!D-zeu sa-ti indrume pasii pe cele mai bune carari ale vietii!!!LA MULTI ANI,draga Ioana!
DANA-Dej